Nu sunt printre fanii genului horror. Nu numai ca nu caut, dar chiar evit, nu prea suport spectacolul cruzimii si violentei extreme. N-am citit nicio carte de Stephen King, "regele" genului. Si totusi am citit cateva de John Saul. Cartile acestuia urmeaza cam toate acelasi tipar. Au ca eroi copii (sau adolescenti); eroul principal este o un copil inadaptat, izolat, pe care ceilalti copii il ignora, exclud sau mai rau, se distreaza batandu-si joc de el (americanii au chiar un cuvant pentru asta: bullying). Victimele au de obicei ceva ce le face altfel decat ceilalti: uneori un handicap fizic, alteori (mai ales la adolescente) greutatea generatoare de complexe - in cartea de fata, insa, "handicapul" care ii singularizeaza este inteligenta de exceptie... Nerds, asadar.
La inceput urmarim problemele de adaptare scolara ale unui pusti supradotat de 10 ani, Josh, care, dupa sistemul american, e promovat intr-o clasa superioara, trezindu-se astfel intre colegi cu 2 ani mai mari ca el, unde, desi intelectual si prin cunostinte le este superior - lucru mereu evidentiat de profesori, spre iritarea colegilor - fizic si emotional e in neta inferioritate si vulnerabilitate, iar colegii ii platesc in pauze umilintele involuntare din timpul orelor.
Cand ajunge la Academia Barrington pentru copii supradotati, crede ca a terminat cu necazurile, caci academia pare locul perfect pentru el, un paradis al nerds-ilor, unde nu conteaza ca nu reusesti sa dai o serva la volei decat a treia oara - ca nici ceilalti nu se descurca mai bine - in schimb ai in camera un computer performant si chiar o casca de realitate virtuala; unde, in sfarsit, putea sa-si faca prieteni, ca aici nu mai era un ciudat, era inconjurat de altii ca el. Totul pare perfect - pana cand un coleg e gasit taiat de tren... dar aici ma opresc, sa va spun mai multe ar fi deja spoiler...
Later edit: hai sa zic totusi cate ceva si despre minusuri:
- o viziune f. naiva asupra calculatoarelor si informaticii (cartea a aparut in 1992, cand calculatoarele nu patrunsesera atat de mult in viata tuturor)
- unele neverosmilitati ale povestii: [spoiler] o fetita sensibila, vulnerabila, miloasa si fricoasa devine, transpusa in virtual, o entitate cvasi-atotputernica, amenintatoare; dar "entitatea" asta primejdioasa poate fi din nou speriata de un "bau-bau" virtual [end spoiler]
Incearca totusi un Stephen King. Ti-as recomanda IT, la noi a aparut ca Orasul BantuIT, sau de la Trei volumul Anotimpuri diferite. Cu acesta s-ar putea sa ai o placuta surpriza, mai ales ca cele patru nuvele din el nu sunt catusi de putin horror. In fine, merita incercat, sa stii.
RăspundețiȘtergereSunt fan Stephen King, dar am ramas uimit sa constat ca nu imi mai trezeste fiorul de acum 20 de ani.
RăspundețiȘtergereAsa ca totul este relativ.
Orasul BantuiIT este ok si stiu ca m-a impresionat.
Apocalipsul este un horror intr-o lume pustiita.
Misery si Shining sunt, parerea mea, cartile lui cele mai bune.
Are si multe carti proaste: Mobilul / Salem's Lot / Dolores Clairbone, etc
si eu sunt fan Stephen King.Christine mi.a placut f mult, la fel si Shining. Nu mi.a placut deloc Culoarul mortii, care nu e horror deloc. N.as putea spune ca acesta e motivul pt. care nu mi.a placut, e o poveste obositor de repetativa si plictisitoare, asta e doar parerea mea. celalalte doua sunt super interesante !
RăspundețiȘtergere